Un prim pas.....

După o zi plină de gânduri fie unele pozitive sau fie ele unele negative....M-am gândit că aş putea face ceva mult mai interesant, şi anume să aduc unele informaţii ce ţin de istoria acestei ţări, cu privire la istoria monumentelor istorice din România, dar şi ce tradiţii există.



       Pentru un prim pas am sa vorbim de istoria oraşului meu natal, Iaşi. 


 IAŞI

   Municipiul Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor; istoric Jassy sau Iassy) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iașii au fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918.
        Cercetările arheologice au dus descoperirea unor amfore romane în strada Ciurchi, în zona viilor din Copou și la câțiva km de Iași, la Holboca. De asemenea s-au descoperit monede imperiale romane lângă Dealul Cetățuia. La Valea Lupului (lângă Fabrica de antibiotice) s-au descoperit morminte sarmatice, vase dacice și obiecte de podoabă. Din perioada de trecere spre feudalism s-au identificat pe teritoriul Iașiului, 19 așezări cu resturi de locuire din sec. IV, neîntărite. Locuințele erau colibe de suprafață și bordeie. Din secolele VII-X s-au descoperit locuințe rectangulare prevăzute cu cuptoare în formă de potcoavă precum și numeroase unelte, piese de veșminte și podoabe, încadrate în cultura de tip Dridu. Din secolele X-XI s-a descoperit o ceramică cu elemente de tehnică și forme specifice Moldovei de nord.
      Gh. Ghibănescu[6] a arătat că în 1238, tătarii determină exodul a aproape 10.000 de alani în Moldova. Alanii (iașii) se stabilesc în zona în care va fi menționat orașul Iași. Între 1299-1302, majoritatea alanilor părăsesc Moldova și trec în Imperiul Bizantin.
        Din aceste date rezultă că Iașiul a fost în antichitate un sat care s-a dezvoltat ajungând prin secolele VII-X un mic târg cu locuințe dreptunghiulare care a crescut o dată cu venirea triburilor iașilor (alani) în secolul al XIII-lea. Târgul Iașilor a fost ocupat în timp de pecenegi, cumani, alani și tătari.
        Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată.
            În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.
           Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.
          Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
          În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iași a fost capitala României neocupate, după ce București a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit orașul București.
Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. La cinci zile de la intrarea României în război, Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, a inițiat Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 împotriva cetățenilor români de etnie evreiască. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile de pogrom, continuat cu victimele „trenului morții” au fost uciși 13.266 de evrei. Acest pogrom a fost unul dintre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. Mormântul comun al victimelor pogromului de la cimitirul evreiesc din oraș este o mărturie veșnică a acestui masacru.
         În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între armatele româno-germane și Armata roșie și o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. La 21 august 1944, Iașiul a fost ocupat de forțele sovietice.
         În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, după București.
          Iașiul ar putea obține titlul de „oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”, prin ordonanță guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulți ieșeni fiind arestați de securitate pentru că organizaseră o manifestație împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluționarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piața Unirii era strict supravegheată de milițieni și securiști în civil, care au împiedicat orice manifestație, iar membrii Frontului Popular au fost arestați. Ei au fost eliberați câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.
                  Evenimente istorice
1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Principatelor Române
1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi
1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
1671 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment
1698 – prima lucrare filozofică românescă scrisă de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul
1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii, Academia din Berlin
1816 – prima reprezentație de teatru în limba româna, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica
1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de sub dominația otomană
1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei)
1834 – primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași
1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
1840 – primul Teatru Național din România
1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher
1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc
1856 – prima Grădina Botanică din România
1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România
1857 – se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour”
1859 – prima Universitate de Medicină din România
1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa
1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu
1863 – se înființează asociația culturală Junimea
1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională
1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden
1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală
1912 – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974).
1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă
1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei.
1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului, singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri

Comentarii

Postări populare